6 ianuarie 2010

Into the nothing.

Dezamagire?...
Sa'i spun asa? poate..
Acum nu pot veni la tine si sa'ti zic: Stii... eu inca te iubesc si'mi pasa ! apoi sa'mi pun un zambet tamp pe fata.
Pare ca ai uitat tot . Chiar nu iti mai amintest nimic? Nimic ?
Eu imi amintesc tot. Probabil ca este ceva neinregula cu mine.
Imi aduc aminte vocea ta la telefon la ora 12 noaptea , imi aduc aminte cum mirosi [superb], imi aduc aminte de imbratisarile tale, imi aduc aminte primul nostru sarut, dar tu.... cred ca ai uitat tot.
Mi'e sila sa vad cat de putin au insemnat pentru tine...
Dar iti multumesc pentru ca ai fost langa mine, pentru felul in care ma faceai sa ma simt, pentru ca m'ai facut sa cred ca ma iubeai....


- Mai vrei skittles?
- Nu mersi .
Ai uitat si de asta, nu'i asa?

Scumpule, prieteni nu mai ramanem, poate macar pentru o vreme. De ce? Nici eu nu cred ca stiu exact.

Ce crezi acum? Ca sunt fericita? Ca n'am nimic , ca nu m'a afectat si sunt " bine mersi" ?
Nu. Nu este asa.
As vrea sa pot sa tip, sa plang, sa nu ma vada nimeni. Doar eu si cu mine.





O "particica" din mine o sa te iubeasca mereu.....



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu