27 martie 2010

C'mon . SMILE



Astazi a fost o zi plina de zambete. Cel putin eu am ras foarte mult. Enorm de mult.




Zambeste.

Un zambet mare.
Mai maree.
Okei, acum pari fericit.
Ce'i asta?
Esti nefe ?
Urat.
Zambeste.

25 martie 2010

him.

Parul ei era ca de catifea, moale la atingere. Mainile ei erau netede ca matasea. Ochii ei erau de un albastru puternic, orbitor.
Fiecare minut fara ea , lui ii se parea agonie, ca o lama prin piept.


El. Singurul lucru cu adevarat bun din viata ei.
El. Singurul pentru care ar fi facut orice.
El. Cel care o facuse sa planga de atatea ori.
Certurile lor se adanceau din ce in ce mai mult. Ea suspina incet, si isi cufunda fata in perna de puf din pat.
Lui nu ii pasa. De fapt, a inceput treptat sa o ignore, saturandu'se sa'i vada rimelul prelins pe conturul fetei.
Ii parea atat de rau. Ea si'ar fi dorit sa poata schimba ceva. Incerca sa'i fie pe plac.

Nu mai este el.

19 martie 2010

-

S'a intors spre ea inca adormit si i'a aranjat cateva suvite de par . Buzele'i intredeschise atat de natural, paru'i revarsat pe perna, mainile ei lasate sa cada lejer pe langa corp, lui ii placeau atat de mult. Ar fi facut orice pentru a pastra toate acestea doar pentru el. Uneori era poate chiar prea posesiv, dar o iubea. Iubea sa ii vada dimineata zambetul ei gingas, iubea sa o soarba din priviri, iubea toata fiinta ei.
Ea...

7 martie 2010




Ca o taietura proaspata arde , sangereaza, doare. Este de asteptat ca timpul sa linga rana si sa repare ceea ce este distrus, dar pana atunci, cum rezisti?
Nu este de ajuns sa o acoperi cu un bandaj de culoarea pielii ca sa dispara.


Suspini in surdina, oftezi inabusit . Astepti sa se vindece.